Sensuri giratorii

Despre ce este vorba?

Majoritatea ţărilor europene introduc sensuri giratorii la intersecţii şi numărul acestora creşte rapid. Din 1986, peste 2000 de sensuri giratorii au fost construite în Ţările de Jos, majoritatea în zone urbane, şi multe altele sunt în stadiul de proiect. Suedia avea 150 de sensuri giratorii la începutul anilor 1980, iar în prezent are 2000. Sensurile giratorii au ca scop reducerea vitezei la intersecţii şi evitarea coliziunilor laterale şi frontale.

Sensurile giratorii au de asemenea o mai mare capacitate decât intersecţiile normale cu acordarea priorităţii sau intersecţiile dirijate. Un conducător auto care se apropie de un sens giratoriu este obligat să-şi reducă viteza la intrare, ceea ce reduce gravitatea accidentelor. Sensurile giratorii în Ţările de Jos sunt caracterizate printr-o formă circulară clară, benzi înguste, benzi de intrare orientate radial şi acordarea priorităţii de dreapta în traficul prin sensul giratoriu.

Care sunt factorii implicaţi?

Înlocuirea unei intersecţii cu un sens giratoriu este realizată de obicei la iniţiativa autorităţilor rutiere şi trebuie aprobată de administraţiile locale sau regionale.

Cât este de eficientă şi care sunt costurile implicate de această practică?

După transformarea unei intersecţii obişnuite într-un sens giratoriu, numărul accidentelor cu victime scade cu 32% pentru o intersecţie cu trei ramificaţii şi cu 41% pentru o intersecţie cu patru ramificaţii. Procentele corespunzătoare sunt de 11% şi 17% la transformarea unei intersecţii dirijate într-un sens giratoriu. Raportul beneficii-costuri pentru transformarea unei intersecţii tipice cu trei sau patru ramificaţii într-un sens giratoriu este de aproximativ 2 ( 1 ).

Mai multe informaţii? www.tfhrc.gov/safety/00068.htm

*1 Elvik, R. & Vaa, T. (Eds.) (2004) Ghidul măsurilor de siguranţă rutieră. Pergamon, Amsterdam.