Zone cu viteze reduse în cartierele de locuinţe

Despre ce este vorba?

Pentru siguranţă, viteza redusă este esenţială atunci când autovehiculele folosesc acelaşi spaţiu ca şi pietonii şi bicicliştii. În multe ţări, au fost introduse zone cu viteze reduse în cartierele de locuinţe, în apropierea şcolilor şi în zonele centrelor comerciale. În Europa, cele mai întâlnite sunt zonele cu limitare de viteză la 30 km/h. În zonele rezidenţiale (sau „woonerf”), viteza maximă este şi mai scăzută: 10-15 km/h. În ambele cazuri, nu este suficientă doar instalarea unui indicator de limitare a vitezei. Viteza scăzută trebuie menţinută prin măsuri fizice, cum ar fi îngustarea drumului, praguri pentru reducerea vitezei şi curbe. Băncile, straturile de flori, spaţiile de joacă şi copacii îmbunătăţesc impresia estetică. Zonele cu viteze reduse pot face parte din măsurile mai generale de atenuare a traficului. Atenuarea traficului nu vizează numai impunerea de viteze reduse, ci şi reducerea traficului auto în anumite zone sau în oraşe prin descurajarea traficului de tranzit şi prin promovarea mersului pe jos şi cu bicicleta, precum şi a transportului public.

Care sunt factorii implicaţi?

În mod tradiţional, iniţiativa de a introduce zone rezidenţiale sau zone în care viteza este limitată la 30 km/h este luată de către autorităţile (rutiere) urbane. Implicarea rezidenţilor în procesul de planificare sporeşte sprijinul public. Iniţiativele de a introduce zone cu viteze reduse vin, de asemenea, din ce în ce mai des, din partea rezidenţilor înşişi. Organizaţiile din domeniul siguranţei rutiere pot oferi orientări cu privire la procedurile necesare.

Cât este de eficientă şi care sunt costurile implicate de această practică?

Rezultatele unui sondaj realizat în Regatul Unit( 1) au arătat că zonele cu limitare de viteză la 30 km/h au redus numărul accidentelor cu 27%, al coliziunilor cauzatoare de răniri cu 61%, şi al accidentelor grave cu 70%. Alte beneficii sunt creşterea numărului de pietoni şi de biciclişti şi facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă. Costurile pentru punerea în aplicare şi pentru întreţinere depind de dimensiunile zonei şi de facilităţile existente. Emisiile de carbon dăunătoare pentru mediu pot fi reduse prin evitarea nevoii de a accelera şi decelera în mod repetat şi prin scăderea utilizării autovehiculelor datorită descurajării traficului de tranzit.

Mai multe informaţii –  www.trafficcalming.org www.homezones.org

*1 – Webster, D. C.& Mackie, A. M. (1996) Analiza măsurilor de atenuare a traficului în zonele cu limitare de viteză la 20 mile/h. Raport TRL Vol: 215. Crowthorne (UK), Laboratorul de Cercetare în Domeniul Transporturilor.