lege transport rutier

ORDIN nr. 403 din 7 aprilie 2017 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere

EMITENT
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 24 aprilie 2017

În temeiul prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articolul I
Anexa la Ordinul ministrul transporturilor şi infrastructurii nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 14 mai 2012, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor,
Dragoş Virgil Titea, secretar de stat

ANEXĂ (Anexa la Ordinul nr. 358/2012) LINIILE DIRECTOARE a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere

Capitolul I Cadrul legislativ şi instituţional

Articolul 1
Prezentele linii directoare stabilesc etapele de urmat şi elementele de avut în vedere în aplicarea procedurilor de siguranţă rutieră pentru punerea în practică a prevederilor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, în baza prevederilor actelor normative naţionale, respectiv:
a) Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Ordinul ministrului transporturilor nr. 655/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor;
c) Ordinul ministrului transporturilor nr. 656/2016 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranţă rutieră;
d) Ordinul ministrului transporturilor nr. 691/2016 pentru aprobarea Metodologiei de contractare a evaluării de impact asupra siguranţei rutiere şi a auditului de siguranţă rutieră, de desemnare şi de lucru a auditorilor de siguranţă rutieră;
e) Ordinul ministrului transporturilor nr. 762/2016 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, a auditului de siguranţă rutieră, inspecţiei de siguranţă rutieră, tarifelor privind onorariile cuvenite auditorilor de siguranţă rutieră pentru activităţile prestate, precum şi destinaţia sumelor provenite din încasarea acestora;
f) Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.282/2014 pentru aprobarea structurii organizatorice a Autorităţii Rutiere Române – A.R.R.*)
Notă
*) Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.282/2014 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Capitolul II Domeniul de aplicare

Articolul 2
(1) Prezentele linii directoare se aplică siguranţei următoarei reţele rutiere naţionale aflate în faza de proiectare, de construcţie şi de exploatare:
a) autostrăzile;
b) drumurile expres;
c) drumurile internaţionale „E“;
d) drumurile naţionale principale;
e) drumurile naţionale secundare;
f) drumurile de interes judeţean;
g) străzile de categoria I şi a II-a.
(2) Prezentele linii directoare nu se aplică tunelurilor rutiere reglementate de Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de siguranţă pentru tunelurile din Reţeaua rutieră transeuropeană.

Capitolul III Obiectivele gestionării siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră

Articolul 3
Implementarea cadrului legislativ specific gestionării siguranţei infrastructurii rutiere a avut în vedere:
a) îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii rutiere;
b) scăderea numărului de accidente soldate cu morţi sau răniţi grav;
c) creşterea capacităţii instituţionale de implementare şi extindere a gestionării siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră.

Capitolul IV Definiţii şi acţiuni privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră

Articolul 4
În sensul prezentelor linii directoare se aplică definiţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 5
Acţiunile principale care asigură gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră sunt:
a) evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere;
b) auditul de siguranţă rutieră;
c) inspecţia de siguranţă rutieră;
d) inspecţia de siguranţă rutieră suplimentară;
e) clasificarea siguranţei reţelei rutiere;
f) clasificarea tronsoanelor cu o concentraţie mare de accidente;
g) gestionarea datelor privind accidentele soldate cu persoane decedate sau răniţi grav;
h) formarea, atestarea, perfecţionarea şi desemnarea auditorilor;
i) îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere;
j) schimbul de cele mai bune practici;
k) crearea unei baze de date la nivelul Autorităţii Rutiere Române – A.R.R., denumită în continuare ARR, cu informaţii privind siguranţa reţelei rutiere naţionale.

Capitolul V Etapele de urmat pentru gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră şi îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a acesteia

Secţiunea 1 Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere

Articolul 6
(1) Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere este parte integrantă a studiului de prefezabilitate sau, după caz, a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră care se construieşte sau se modifică substanţial şi se concretizează într-un raport de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere.
(2) Elementele componente ale unei evaluări de impact asupra siguranţei rutiere sunt:
a) definirea problemei;
b) situaţia actuală şi situaţia în eventualitatea neiniţierii vreunei acţiuni;
c) obiectivele specifice siguranţei rutiere;
d) analiza impactului alternativelor propuse asupra siguranţei rutiere;
e) compararea alternativelor propuse, inclusiv analiza raportului costuri-beneficii;
f) prezentarea tuturor soluţiilor posibile.
(3) Elementele care trebuie avute în vedere la efectuarea evaluării de impact sunt:
a) accidente soldate cu decese şi/sau răniri grave; obiectivele de reducere a numărului de accidente în comparaţie cu scenariul care prevede eventualitatea neiniţierii vreunei acţiuni;
b) alegerea traseelor şi studii origine-destinaţie ale utilizatorilor pentru noile trasee;
c) efecte posibile asupra reţelelor rutiere existente cum ar fi accese, intersecţii, treceri la nivel şi altele asemenea;
d) utilizatorii drumurilor, inclusiv utilizatorii vulnerabili cum ar fi pietoni, biciclişti, motociclişti şi alţii asemenea;
e) trafic (de exemplu, volumul de trafic, trafic clasificat în funcţie de tipul de vehicul);
f) condiţii climatice şi sezoniere;
g) prezenţa unui număr suficient de zone de parcări sigure;
h) activitatea seismică.
(4) În vederea realizării evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, între ARR, pe de o parte, şi investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(5) ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranţă rutieră.
(6) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul/auditorii de siguranţă rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(7) Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, în termenul prevăzut de lege.
(8) Auditorul/Auditorii de siguranţă rutieră realizează evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere, care se concretizează printr-un raport.
(9) Raportul de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere trebuie să indice considerentele în materie de siguranţă rutieră care contribuie la alegerea soluţiei propuse şi să furnizeze toate informaţiile relevante necesare realizării unei analize costuri-beneficii a diverselor opţiuni evaluate.
(10) Raportul rezultat în urma evaluării de impact asupra siguranţei rutiere are anexat un set de recomandări privind remedierea eventualelor deficienţe constatate.

Secţiunea a 2-a Auditul de siguranţă rutieră

Articolul 7
(1) Auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranţă rutieră şi se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii:
a) studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii;
b) proiect tehnic şi detalii de execuţie;
c) anterior recepţiei la terminarea lucrărilor la drumul public;
d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.
(2) Operaţiunile de audit în domeniul siguranţei rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii:
a) criterii aplicabile în studiul de fezabilitate:

  1. localizarea geografică, care include expunerea la alunecările de teren, la inundaţii, la avalanşe şi altele asemenea, condiţii climatice şi sezoniere, precum şi activităţi seismice;
  2. tipurile de intersecţii şi distanţa dintre acestea;
  3. numărul şi tipul benzilor de circulaţie;
  4. structura şi componenţa traficului admis pe noua infrastructură;
  5. funcţionalitatea drumurilor în cadrul reţelei;
  6. condiţiile meteorologice;
  7. viteze de proiectare şi viteze de circulaţie;
  8. profile transversale, care cuprind: lăţimea părţii carosabile, piste pentru biciclişti, trotuare;
  9. traseul în plan de situaţie şi în profil longitudinal;
  10. vizibilitate;
  11. dispunerea intersecţiilor;
  12. mijloace de transport în comun şi infrastructurile aferente;
  13. treceri la nivel cu căi rutiere/calea ferată;
    b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic şi detalii de execuţie:
  14. planul de situaţie;
  15. semnalizare orizontală şi verticală coerentă;
  16. iluminarea căilor rutiere şi a intersecţiilor;
  17. echipamente poziţionate în ampriza drumului;
  18. plantaţia rutieră adiacentă drumului în extravilan şi construcţiile, amenajările şi alte obiective din intravilanul localităţilor;
  19. obstacole fixe la marginea drumului;
  20. parcări sigure;
  21. utilizatori vulnerabili ai căilor rutiere (de exemplu, pietoni, ciclişti, motociclişti);
  22. adaptarea sistemelor rutiere de restricţionare într-un mod uşor de utilizat (spaţii care separă sensurile de mers şi parapete de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili);
    c) criterii aplicabile în stadiul anterior dării în exploatare:
  23. siguranţa utilizatorilor căilor rutiere şi vizibilitatea în diverse circumstanţe, cum ar fi întunericul, şi în condiţii meteorologice normale;
  24. lizibilitatea elementelor de semnalizare orizontală şi verticală;
  25. starea drumurilor;
    d) criterii aplicabile în stadiul imediat după darea în exploatare îl reprezintă evaluarea siguranţei căilor rutiere din perspectiva comportamentului real al utilizatorilor.
    (3) Realizarea unei operaţiuni de audit într-un anumit stadiu poate duce la reanalizarea criteriilor aplicabile în stadiile precedente.
    (4) Pentru fiecare stadiu, între ARR, pe de o parte, şi investitor sau administrator, după caz, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
    (5) ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranţă rutieră.
    (6) Între ARR, pe de o parte, şi auditorul de siguranţă rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
    (7) Investitorul sau, după caz, administratorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus evaluării de impact asupra siguranţei rutiere, inspecţiei de siguranţă sau auditului de siguranţă rutieră.
    (8) Auditorul/Auditorii de siguranţă rutieră realizează auditul de siguranţă rutieră, care se concretizează printr-un raport.
    (9) Raportul de audit de siguranţă rutieră cuprinde 4 capitole, câte unul pentru fiecare stadiu, fiecare capitol având anexat, după caz, câte un set de recomandări de remediere a eventualelor deficienţe constatate.
    (10) Investitorul şi, după caz, administratorul au obligaţia să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor constatate şi prezentate în raportul de audit de siguranţă.
    (11) Eventualele contestaţii ale investitorului sau administratorului la raportul de audit de siguranţă rutieră vor fi soluţionate de către Comisia de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor, denumită în continuare Comisia.

Secţiunea a 3-a Inspecţia de siguranţă rutieră

Articolul 8
(1) Inspecţia de siguranţă rutieră se realizează obligatoriu pentru fiecare drum public al reţelei rutiere care face obiectul Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din 2 în 2 ani, se concretizează într-un raport de inspecţie de siguranţă rutieră şi cuprinde verificarea periodică a elementelor care influenţează siguranţa rutieră în conformitate cu listele-cadru de verificare şi, după caz, analiza posibilelor efecte ale lucrărilor rutiere în curs de execuţie asupra siguranţei traficului şi identificarea aspectelor legate de prevenirea accidentelor.
(2) Între ARR, pe de o parte, şi administrator, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(3) ARR efectuează prin proprii angajaţi inspecţiile de siguranţă rutieră.
(4) Raportul rezultat în urma inspecţiei de siguranţă rutieră are anexat un set de recomandări şi/sau un set de dispoziţii privind remedierea eventualelor deficienţe constatate.
(5) Dispoziţiile din raportul de inspecţie de siguranţă rutieră privind remedierea eventualelor deficienţe constatate sunt obligatorii pentru administratorul drumului inspectat, în termenele stabilite.
(6) Administratorul are obligaţia să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor constatate şi prezentate în raportul de inspecţie de siguranţă.

Secţiunea a 4-a Inspecţia de siguranţă rutieră suplimentară

Articolul 9
(1) ARR efectuează inspecţia de siguranţă rutieră suplimentară în cazul accidentelor soldate cu persoane decedate, în termen de 90 de zile de la notificarea primită de la organele de poliţie, conform prevederilor art. 10 alin. (10) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Inspecţia de siguranţă rutieră suplimentară se efectuează de către echipe formate din personalul de specialitate angajat în cadrul ARR, cel puţin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranţă rutieră.
(3) Auditorii de siguranţă rutieră angajaţi ai ARR nu pot efectua audit de siguranţă rutieră şi evaluare de impact asupra siguranţei rutiere.
(4) Inspecţia de siguranţă rutieră suplimentară se concretizează printr-un raport de inspecţie de siguranţă rutieră, care cuprinde recomandările necesare în vederea eliminării cauzelor ce ţin de infrastructură şi care au favorizat producerea accidentului.
(5) ARR efectuează, de asemenea, inspecţii de siguranţă rutieră suplimentare pe tronsoanele anterior inspectate, după expirarea termenelor de executare a seturilor de măsuri dispuse de raportul de inspecţie de siguranţă rutieră, pentru urmărirea modului de respectare a dispoziţiilor cuprinse în raportul de inspecţie de siguranţă rutieră.
(6) Administratorul are obligaţia să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficienţelor constatate şi prezentate în raportul de inspecţie de siguranţă.

Secţiunea a 5-a Clasificarea tronsoanelor cu o concentraţie mare de accidente şi clasificarea siguranţei reţelei rutiere

Articolul 10
(1) ARR efectuează clasificarea tronsoanelor de drum pe categorii de siguranţă rutieră şi clasificarea siguranţei reţelei pe baza unor analize periodice a informaţiilor conţinute în baza proprie de date, pe care le actualizează cel puţin o dată la 3 ani de exploatare a reţelei rutiere.
(2) Pentru fiecare tip de drum, tronsoanele de drum se analizează şi se clasifică în funcţie de următorii factori de siguranţă:
a) concentraţii de accidente;
b) volumul de trafic; şi
c) tipologia traficului.
(3) Ca urmare a clasificării siguranţei reţelei rutiere se generează o listă de prioritizare care cuprinde tronsoanele rutiere şi măsurile de intervenţie asupra lor care determină ameliorarea siguranţei rutiere şi care sunt caracterizate de cel mai bun raport cost/beneficiu, determinat în baza costului social al accidentelor înregistrate pe respectivul tronson.
(4) Tronsoanele rutiere cu prioritate, conform rezultatelor clasificării tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi ale clasificării siguranţei rutiere, sunt evaluate de personalul de specialitate angajat în cadrul Autorităţii Rutiere Române – A.R.R., pe baza unor analize periodice a informaţiilor conţinute în baza proprie de date.
(5) Clasificarea tronsoanelor cu o concentraţie mare de accidente şi clasificarea siguranţei reţelei rutiere se realizează prin:
a) identificarea tronsoanelor cu o concentraţie mare de accidente;
b) identificarea tronsoanelor de drum cu concentraţie mare de accidente în vederea analizei pentru clasificarea nivelului siguranţei reţelei rutiere.
(6) Identificarea tronsoanelor cu o concentraţie ridicată a accidentelor ia în considerare cel puţin numărul accidentelor rutiere din anii anteriori, soldate cu persoane decedate pe unitate de distanţă, raportat la fluxul de trafic şi, în cazul intersecţiilor, numărul de astfel de accidente raportat la tipul intersecţiei.
(7) Identificarea tronsoanelor pentru analiză în cadrul clasificării siguranţei reţelei rutiere ia în considerare potenţialul de reducere a costurilor legate de accidente. Tronsoanele rutiere se clasifică pe categorii. Pentru fiecare categorie de cale rutieră, tronsoanele se analizează şi se clasifică în funcţie de factori de siguranţă, prevăzuţi la alin. (2). Pentru fiecare categorie de cale rutieră, clasificarea siguranţei reţelei rutiere are ca rezultat crearea unei liste de priorităţi care cuprinde tronsoanele rutiere unde se preconizează că îmbunătăţirea infrastructurii va fi deosebit de eficace din punctul de vedere al siguranţei rutiere.
(8) ARR informează administratorii tronsoanelor de drum cu concentraţie mare de accidente cu privire la măsurile pe care ar putea să le adopte pentru reducerea costurilor legate de accidente.
(9) Elementele de evaluare pentru echipele prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la vizitele pe teren pentru efectuarea inspecţiei de siguranţă rutieră, sunt următoarele:
a) descrierea tronsonului rutier;
b) trimiterea la eventuale rapoarte anterioare referitoare la acelaşi tronson rutier;
c) analiza eventualelor rapoarte de accidente;
d) numărul de accidente, de persoane decedate şi de persoane grav rănite în ultimii 3 ani;
e) potenţiale măsuri corective care se realizează etapizat, cum ar fi:
– eliminarea sau protejarea obstacolelor fixe de la marginea drumului;
– reducerea limitelor de viteză şi intensificarea controlului vitezei la nivel local;
– îmbunătăţirea vizibilităţii în diferite condiţii meteorologice şi de luminozitate;
– îmbunătăţirea stării de siguranţă a echipamentelor poziţionate în ampriza drumului, cum ar fi sistemele de protecţie pasivă;
– îmbunătăţirea coerenţei, vizibilităţii, lizibilităţii şi poziţionării marcajelor rutiere, în special, aplicarea unor benzi de avertizare sonoră pentru încetinire şi a semnalizării verticale;
– îmbunătăţirea aderenţei/rugozităţii suprafeţei de rulare a drumului;
– reproiectarea sistemelor de protecţie pasivă;
– asigurarea şi îmbunătăţirea protecţiei pasive în zona mediană;
– reconsiderarea posibilităţii de efectuare a manevrei de depăşire în condiţii de siguranţă;
– îmbunătăţirea amenajării intersecţiilor, inclusiv a trecerilor la nivel cu calea ferată;
– modificarea traseului;
– modificarea lăţimii drumului, prin prevederea de acostamente consolidate;
– instalarea unui sistem de gestionare şi de control al traficului;
– reducerea unui posibil conflict cu utilizatorii vulnerabili ai drumurilor;
– modernizarea drumurilor în funcţie de standardele de proiectare în vigoare;
– reabilitarea şi mărirea capacităţii portante a drumurilor;
– utilizarea unor semne de circulaţie inteligente; sau
– îmbunătăţirea sistemelor inteligente de transport şi a serviciilor telematice pentru interoperabilitate, situaţii de urgenţă şi semnalizare.
(10) Măsurile corective propuse în raportul de inspecţie de siguranţă rutieră, sub formă de recomandări şi/sau dispoziţii, se vor concentra pe tronsoanele rutiere cu concentraţia cea mai mare de accidente. În acest sens ARR va informa administratorul drumului asupra măsurilor prioritare prevăzute la alin. (9) lit. e).
(11) ARR va informa administratorul drumului asupra necesităţii avertizării utilizatorilor drumurilor de existenţa unui tronson cu o concentraţie mare de accidente prin intermediul unor mijloace adecvate şi/sau sisteme de semnalizare conforme cu legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice.

Secţiunea a 6-a Gestionarea informaţiilor referitoare la accidente de circulaţie, menţionate în rapoartele de accidente soldate cu persoane decedate

Articolul 11
Datele referitoare la accidente se vor centraliza într-o bază de date a accidentelor gestionată de către ARR, care va fi folosită inclusiv la clasificarea siguranţei reţelei rutiere.

Secţiunea a 7-a Formarea, atestarea, perfecţionarea şi desemnarea auditorilor

Articolul 12
(1) Formarea şi perfecţionarea profesională a auditorilor de siguranţă rutieră se asigură prin organizarea de programe de formare/perfecţionare profesională de către ARR în colaborare cu instituţii de învăţământ superior acreditate, în baza standardului ocupaţional avizat de ARR şi aprobat în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(2) Până la adoptarea standardului ocupaţional menţionat la alin. (1), cursurile de formare şi perfecţionare profesională a auditorilor de siguranţă rutieră se vor desfăşura în baza programelor-cadru aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Atestarea auditorilor de siguranţă rutieră se realizează în baza Metodologiei de atestare a auditorilor de siguranţă rutieră, aprobată prin ordin al ministrului transporturilor. Persoanele care au urmat cursurile de formare profesională şi au promovat examenul organizat de Comisia de atestare, disciplină şi soluţionare a contestaţiilor pot solicita ARR eliberarea atestatului de auditor de siguranţă rutieră, după înscrierea acestora în Registrul auditorilor de siguranţă rutieră.
(4) Auditorii de siguranţă rutieră sunt obligaţi să participe o dată la 2 ani la cursurile de perfecţionare profesională organizate de ARR în colaborare cu instituţii de învăţământ superior acreditate.
(5) ARR organizează periodic informări şi dezbateri ale auditorilor de siguranţă rutieră pe teme legate de rezultatele cercetării şi practicii în domeniu.

Articolul 13
(1) Desemnarea auditorilor de siguranţă rutieră pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere/auditului de siguranţă rutieră se face cu respectarea prevederilor alin. (6), a principiului transparenţei şi al tratamentului egal, precum şi a criteriului desemnării echitabile a auditorilor de siguranţă rutieră, asigurându-se un grad nediscriminatoriu de încărcare a acestora într-un an calendaristic.
(2) În cazul în care într-o procedură de desemnare conform celor prevăzute la alin. (1) nu există auditori de siguranţă rutieră disponibili, iar efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere sau a auditului de siguranţă rutieră reclamă urgenţă temeinic justificată, ARR poate desemna auditori de siguranţă rutieră cu derogare de la criteriul desemnării echitabile.
(3) ARR desemnează auditorii de siguranţă rutieră cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2) şi notifică în acest sens auditorii de siguranţă rutieră desemnaţi şi investitorul sau administratorul, după caz, în cel mai scurt timp, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data semnării contractului cu investitorul sau administratorul.
(4) Auditorii de siguranţă rutieră nu pot refuza desemnarea decât din motive obiective sau în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6).
(5) Auditorul de siguranţă rutieră are obligaţia de a aduce la cunoştinţa ARR orice împrejurare de natură a aduce atingere principiului independenţei acestuia faţă de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului, după caz, imediat ce a luat cunoştinţă de aceasta.
(6) Independenţa auditorului de siguranţă rutieră faţă de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului, după caz, este afectată în următoarele cazuri:
a) auditorul de siguranţă rutieră, o rudă a sa până la gradul al II-lea sau un angajat al acestuia are relaţii contractuale ori este angajat al uneia dintre părţi;
b) auditorul de siguranţă rutieră, o rudă a sa până la gradul al II-lea sau un angajat al acestuia este acţionar ori deţine părţi sociale la una dintre părţi;
c) auditorul de siguranţă rutieră, o rudă a sa până la gradul al II-lea sau un angajat al acestuia este membru în organele de conducere ale uneia dintre părţi;
d) sunt îndeplinite alte condiţii legale privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.
(7) În cazurile prevăzute la alin. (6), auditorii de siguranţă rutieră care au efectuat activitatea de audit de siguranţă rutieră şi/sau evaluare de impact asupra siguranţei rutiere sunt obligaţi la restituirea onorariului încasat.

Secţiunea a 8-a Îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere

Articolul 14
(1) ARR va avea în vedere îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei reţelei rutiere pe baza creşterii capacităţii administrative, adoptării, dezvoltării şi perfecţionării procedurilor auditului de siguranţă rutieră, revizuirii şi dezvoltării carierei profesionale a auditorilor de siguranţă rutieră.
(2) În scopul perfecţionării continue a procedurilor de lucru în materie de siguranţă rutieră, ARR cooperează la nivel naţional şi internaţional cu instituţii şi organisme cu experienţă şi atribuţii relevante în domeniu.
(3) Organizaţiile neguvernamentale reprezentative care activează în domeniul siguranţei rutiere pot fi consultate cu privire la chestiuni legate de aspectele tehnice ale siguranţei.

Secţiunea a 9-a Crearea unei baze de date la nivelul ARR privind informaţii despre siguranţa reţelei rutiere naţionale

Articolul 15
Prin cooperare cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, ARR creează o bază de date care să cuprindă cel puţin informaţiile necesare efectuării clasificării tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente şi clasificării siguranţei reţelei rutiere, precum şi determinării costului social mediu al unui accident soldat cu persoane decedate şi a costului social mediu al unui accident grav.

Capitolul VI Politici şi direcţii de dezvoltare

Articolul 16
Politica de pregătire şi dezvoltare a carierei profesionale a auditorilor de siguranţă rutieră, precum şi numărul acestora vor fi corelate permanent cu necesităţile asigurării calităţii pregătirii profesionale şi cu cerinţele referitoare la gradul de siguranţă a circulaţiei pe reţeaua naţională de drumuri.

Articolul 17
Dezvoltarea activităţii de cercetare va avea ca scop îmbunătăţirea continuă a practicilor de gestionare a siguranţei rutiere şi se va axa în principal pe informaţiile din baza de date a accidentelor.

Share: